Autor: Vlad Moldovan
Ilustrație: Alexa Negoiță

În mai 2025  au fost alegerile prezidențiale, în urma cărora s-a format un nou guvern. Noul guvern, afectat de uriașa gaură deficitară din bugetul României a propus 3 pachete de măsuri de austeritate.

Măsurile de austeritate au lovit inclusiv în sistemul universitar, cu precădere în cadre didactice, în studenți și în personalul auxiliar. De exemplu, EduPedu readuce în atenție faptul că perioada de acordare a burselor s-a redus de la 12 luni la 9 luni. Mai mult decât atât, subliniază și decizia eliminării eligibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse de la bugetul de stat. De asemenea, cuantumul burselor a scăzut semnificativ, acestea fiind acordate doar pe durata cursurilor. Deci dacă anul trecut un student la licență lua 1.050 de lei pentru luna ianuarie, anul acesta a luat aproximativ 800 de lei. “Dar în realitate bursele scad serios după intrarea în vigoare a așa-numitei „Legi Bolojan”, care a tăiat fondul de burse cu 40%.” spune ziarul independent Unirea. În contextul în care o analiză a coșului minim al studentului demonstrează cum cheltuielile lunare depășesc suma de 2.000 lei, cuantumul primit de studenți este departe de a acoperi necesitățile. (ANOSR, 2026)

Când aceste pachete de legi au intrat în vigoare, mai ales cele care vizează austeritatea fiscală, guvernul a investit mult mai puțini bani în sănătate, educație și fondul de locuințe. În același timp a crescut taxele sau a scos plafonările pentru lucrurile pe care oamenii le consumă în viața lor de zi cu zi (energie electrică, alimente, medicamente etc.)(Redacția Fiscalitatea, 2025). În timp ce guvernul cu respectivele pachete economice nu reușesc să acopere deficitul, în România taxarea progresivă pare un vis îndepărtat, iar Agenția Națională Anti-Fraudă nu reușește să strângă cu succes taxa la valoare adăugată. (Stochiță, 2025)

Toate aceste măsuri cad pe umerii clasei muncitoare, ai studenților și a tuturor persoanelor cu resurse materiale precare.

Austeritatea promite că poate repara economia unei țări, dar pachetele de austeritate par departe de a acoperi deficitul bugetar. Așadar este vital să ne întrebăm pe umerii cui cad aceste măsuri și cine beneficiază de pe urma lor.

Oprirea investițiilor de către stat în servicii publice și eliminarea statutului social, precum sistarea asigurării medicale pentru părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului și pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei afectează clasa muncitoare care se baza pe acestea.

Prin acordarea unui buget pentru educație de 2,8%, adică mai puțin de jumătate din procentul de 6% prevăzut în lege, calitatea învățământului public scade (Teț, 2026). Prin alocarea unui buget prea mic pentru sectorul public de sănătate și calitatea acestuia scade.(Beatrice, 2025) Prin toate aceste măsuri statul se slăbește, iar oamenii, cei care își permit, vor începe să se orienteze spre sectorul privat. Dar cu clasa muncitoare care se bazează pe serviciile statului ce se va întâmplă?

Toate acestea au fost catalizatoare pentru studenți.

Am vorbit cu Teodora, Miruna și Alexandra care fac parte din organizații studențești din București. Miruna activează de asemenea în FAU- Fără Abuzatori în Universități, în SNSPA, iar Alexandra face parte din Sindicatul Studențesc de la Științe Politice de la Universitatea București. Totodată, Teodora și Miruna mai sunt implicate și în CSB- Comitetul Studenților din București.

Am vorbit despre organizarea în rândul studenților, am discutat cum au ajuns să se organizeze și să se coaguleze studenții, cum s-a ajuns ca din CSB să facă parte persoane care activează și în alte organizații studențești din facultățile din capitală.

Cu cele trei am vorbit și despre principiile după care se ghidează și obstacolele pe care le-au întâlnit pe traiectoria de organizare pe care au pornit. Spre finalul interviului am dezbătut de ce și cum ar trebui să se implice studenții.

DE CE (ȘI CUM) V-AȚI ORGANIZAT?

Teodora ne spune cum au început să se coaguleze studenții din CSB. Ea povestește cum totul a pornit de la un grup de tovarăși cu care a participat la primele proteste ținute după tăierea burselor. După protestele respective câțiva au rămas în contact pe durata verii, timp în care au descoperit că și studenții de la Filosofie, Politehnică, studenții de la Cluj întâmpină aceleași greutăți. Faptul că se izbeau de probleme cel puțin asemănătoare, i-au făcut să își dea seama că antagonistul comun este guvernul cu măsurile de austeritate și Ministerul Educației.

Miruna ne povestește cum au ajuns cele și cei din FAU să se organizeze. În vara lui 2024, a apărut un articol de la publicația de jurnalism independentă Snoop despre abuzurile sexuale întreprinse de agresorul Alfred Bulai. Aceste abuzuri au fost un catalizator pentru studentele și studenții de la SNSPA care la momentul diseminării investigației au decis că este nevoie să facă ceva. Sfătuindu-se cu tovarăși mai mari, foste studente și studenți de la SNSPA, au decis să se organizeze. La începutul următorului an universitar au organizat un protest, venind cu revendicări clare. Dar au înțeles rapid că nu se pune problema ca această situație să fie una singulară. Mai mult decât atât, au realizat că SNSPA-ul avea nevoie de un grup activist care să scoată la iveală luptele persoanelor din facultate, căci ne-am dat seama că sistemul ierarhic și patriarhal al universității și facultății erau contextul din cauza căruia se întâmplau respectivele abuzuri.

Alexandra, membră a Sindicatului Studențesc de la Științe Politice zice: Cred că motivul principal pentru care am început să ne organizăm a fost să încercăm să cultivăm un sentiment de comunitate studențească. Amintește și de probleme întâmpinate în facultate, precum lipsa unor spații comune și necesitatea unei platforme centralizate. De asemenea subliniază și cât de dificilă este soluționarea neajunsurilor consemnate din cauza bugetelor mici și lipsa unei relații cu administrația.

Tot răul înspre bine, căci acum o mișcare studențească militează pentru rezolvarea tuturor problemelor printr-o comunicare facilă cu administrația facultății. 

CUM S-A AJUNS CA DIN CSB SĂ FACĂ PARTE ȘI ALTE ORGANIZAȚII STUDENȚEȘTI?

S-au întâlnit în cadrul unor proteste împotriva măsurilor de austeritate. Pledau împreună cum asociațile studențești tradiționale nu reprezintă studenții, mai ales problemele materiale ale acestora. În comun era poziția despre austeritate, și perspectiva critică despre cum asociațiile de studenți se raportează la stat și la conducerea universităților.

Miruna pune în evidență cât de organică este colaborarea asociațiilor de studenți din diferite facultăți. Problemele nu sunt individuale, sunt de fapt similare peste tot în facultăți și universități, și indiferent de facultate, problemele rămân, structurile ierarhice de putere sunt comune: studenții au 0 putere la nivel decizional.

Miruna și Teodora accentuează și importanța formării unei conștiințe colective care să realizeze ulterior cât de sistemice sunt impedimentele peste care dau persoane care studiază în mediul universitar din România. Teodora zice că: E important să ne coalizăm, pentru că dacă reușești pe temele astea de interes material îți vei da seama că sunt sistemice, fie că ești la Iasi sau la Cluj sau la Craiova.

CARE SUNT PRINCIPIILE DUPĂ CARE VĂ GHIDAȚI ? 

Indiferent de apartenența politică sau culturală, cum spune și Teodora, organizarea studențească este vitală. Luând în considerare că presiunea condițiilor materiale se observă de pe acum, probleme resimțite anterior pe băncile universităților doar se vor transpune la locul de muncă, odată ce relația dintre serviciu și studenți se sedimentează.

De asemenea Teodora adaugă că procedurile de democrație internă și regulile clare de respect mai ales pentru persoanele deja în situații precare din punct de vedere identitar, sunt principii care dăinuiesc atunci când se organizează.

Deși statutul social de student automat implică anumite privilegii de tip material și nu numai, aceștia întâmpină și dificultăți. Așadar, Alexandra subliniază că cel mai important principiu după care se ghidează ea și asociația de studenți din care face parte este solidaritatea. Creând un simț al comunității, creând spații în care ne putem refugia și discuta problemele prin care trecem devine automat mai ușor să ne organizăm pentru cauzele în care credem.

CARE SUNT PRINCIPALELE OBSTACOLE ÎN ORGANIZAREA STUDENȚEASCĂ?

Când vine vorba de obstacole, Teodora, Miruna și Alexandra se pun de acord că unul dintre cele mai incontestabile obstacole este lipsa de timp a studenților, extenuarea acestora și condițiile materiale care devin din ce în ce mai precare. Miruna relatează că lumea e super ocupată, zero timp, zero energie, pentru activism, pentru întâlniri, e un cerc vicios pentru că suntem ocupați de multe lucruri și în afara facultății.

Alexandra face o înșiruirea care însumează la obiect osteneală studenților: Din cauza scăderii burselor, scumpirii transportului în comun, condițiilor din cămine, criză pieței imobiliare, prețului cumpărăturilor, majoritatea dintre noi experimentăm un soi de burnout, ori toate acestea pe lângă eforturile studiului pur și simplu devin prea obositoare pentru a integra și un soi de activism civic în viața unui student obișnuit.

Concomitent se mai suplimentează și prin cultură individualismului exacerbat în care ne-am obișnuit să existăm, subliniază Teodora și Miruna. Iar absența exercițiului de organizare colectivă se simte.

CUM SE POT IMPLICĂ MAI MULT STUDENȚII? 

Studenții sunt într-un dezechilibru de putere, spune Miruna. Astfel, implicarea a cât mai multor oameni este indispensabilă. Unde suntem multe și mulți, puterea crește! Trebuie să ne obișnuim să luăm în considerare și în serios organizarea colectivă, iar când avem o problemă la facultate, la muncă sau în comunitatea noastră, este necesar să ne punem întrebarea pe cine mai afectează, mai punctează Miruna. Este foarte util să se solidarizeze între ei și să atace situația împreună, să se bazeze pe inteligență colectivă și să contracareze, din nou împreună, structurile de putere și decizionale.

Alexandra mai subliniază și că un mod simplu de ajutor la care poate recurge un studentx care vrea să se implice într-o mișcare studențească este să fie informatx în legatură cu deciziile legislative și politice în ceea ce privește educația, și să fie receptivx la dialog cu colegii săi. Când ne ascultăm între noi și empatizăm cu experiențele colegilor noștri, s-ar putea că singura concluzie la care ajungem să fie organizarea”.

Acum vom trece în revistă și câteva metode palpabile. Teodora afirmă că, deși situațiile din facultăți pot fi diferite, sunt câteva modalități prin care studentele și studenții se pot implica indiferent de ce și unde studiază. Una dintre acestea este urmărirea alegerilor de Consiliu și Senat din cadrul facultăților, respectiv universităților. Trebuie urmărit dacă și cum sunt anunțate candidaturile, dacă candidații fac parte din asociațiile de studenți, cine organizează alegerile. După campanii și alegeri, în mod normal se pot verifica minutele ședințelor de consiliu, mai mult, în consilii sunt prezenți și reprezentanții de an, pe care ulterior orice student poate să îi întrebe ce s-a discutat. Teodora mai adaugă și că teoretic există niște mecanisme care se asigură de participarea studenților în decizii, dar deseori devin doar niște căsuțe de bifat. Altă metodă palpabilă este și organizarea în jurul unor probleme foarte de impact și foarte vizibile cum ar fi: ploșnițe, mutarea cursurilor în locuri greu accesibile, lipsa apei calde în cămine, abuzuri de putere sau sexuale din partea profesorilor șamd. Acestea pot reprezenta piatra de căpătâi a unor mișcări cu potențial de amploare.

DE CE AR TREBUI SĂ SE IMPLICE MAI MULȚI STUDENȚI? CU CE ÎI AJUTĂ SĂ SE IMPLICE?

Privilegiile și avantajele le avem și ar trebui să le folosim împotriva sistemului, mai ales dacă ai posibilitățile astea, ne aduce aminte Miruna.

Dacă facultățile și universitățile nu constituie un loc sigur și decent pentru dezvoltarea studentelor și studenților, dacă aceste instituții nu respectă legea superioară a învățământului, carta universităților și regulamentele facultăților, se creează daune materialele care afectează studentele și studenții. Pierzi bani, timp, energie, spune Teodora.

Alexandra explică că indiferent de situația financiară, facultatea aleasă, convingeri personale sau ideologie, măsurile de austeritate și acțiunile abuzive din partea autorității ne afectează pe toți. Ce este cert este că nerespectarea drepturilor duce la pierderi materiale, pe care astăzi nimeni nu și le mai permite.

Presiunea publică funcționează și activează în beneficiul tuturor, atestă Alexandra. De asemenea, unde suntem multe și mulți puterea crește, așa că dacă ne adunăm avem mult mai multe șanse să izbândim, iar Teodora subliniază că avantajul unui colectiv puternic și numeros poate ameliora serios pierderile de care aminteam mai sus.

CE FACEM MAI DEPARTE?

Teodora, Miruna și Alexandra ne-au împărtășit experiența lor în organizarea studențească, povestindu-ne cum au ajuns să se coalizeze, de ce au ales să facă asta și cât de important este. Mișcările studențești pot lua naștere din diferite motive. Fie că aceste motive sunt lipsa măsurilor materiale sau abuzuri din partea profesorilor, frontul pe care luptă studentele și studenții din aceste asociații este unul comun. La fel este și antagonistul, așadar este nevoie de o comunitate care să joace rolul unei rezistențe în fața structurilor de putere, fie ele din universități sau chiar din minister. Respectivele neajunsuri nu sunt un fenomen unic care se desfășoară într-un vid, așadar toțx le resimțim.

Am mai trecut în revistă cum, deși studenții sunt extenuați, se bucură de anumite privilegii, privilegii care ar trebui folosite spre a sedimenta sentimentul de solidaritate. Chiar dacă tumultul de prețuri mărite, burse scăzute și timp prea puțin ne lasă fără vlagă trebuie să găsim suport în tovarășele și tovarășii noștrii, în comunitatea în care trăim și să ducem toate probleme în fața instanțelor decizionale.

Teodora, Miruna și Alexandra ne-au mai împărtășit cum putem folosi metode palpabile pentru a aprinde o mișcare la noi în facultate. Este nevoie să ciulim ochii și urechile când se aleg reprezentanții în senat și in consiliu, iar când avem o problemă punctuală resimțită profund de către toțx Teodora ne îndeamnă să nu ezităm să ne coagulăm în jurul acesteia.

În concluzie, situația economică ne afectează pe toțx. În concluzie toțx facem parte din colective, ba la facultate, ba la muncă, ba la noi în bloc.

Când considerăm că problemele cu care ne confruntăm sunt individuale poate ar fi o idee să ne uităm în jur și să ne întrebăm dacă nu cumva tovarășele și tovarășii noștrii trec prin situații asemănătoare. Consider că ar fi mai bine să intrăm mai des în discuție cu colegele și colegii noștrii, cu vecinele și vecinii noștri și și poate, cine știe, vom observa că nu suntem singure și singuri, ci mai degrabă împărtășim aceleași lupte. Nu cumva problemele de care ne plângem sunt colective? Nu cumva dificultățile materiale întâmpinate izvorăsc dintr-un sistem care merită chestionat de noi toțx, împreună?

Și nu uitați, când suntem multe și mulți puterea crește!

SURSE

1. ANOSR. (2026). Coșul minim al studentului, în plină austeritate. Cât costă să fii student? https://anosr.ro/wp-content/uploads/2025/11/Cosul-minim-al-studentului-in-plina-austeritate.-Cat-costa-sa-fii-student_.pdf
2. Beatrice, A. (2025, noiembrie 20). Bugetul pentru Sănătate rămâne cel mai mic din UE. B1TV.ro. https://www.b1tv.ro/eveniment/bugetul-pentru-sanatate-in-romania-este-de-doar-971-de-euro-pe-locuitor-ultimul-din-uniunea-europeana-1642992.html
3. Buzdugan, R. (2025, septembrie 19). Bursele din anul universitar 2025-2026 vor scădea semnificativ și vor fi acordate doar pe durata cursurilor. Noile reguli afectează studenții de la buget și pe cei la taxă – proiect. Ziarul Unirea. https://ziarulunirea.ro/bursele-din-anul-universitar-2025-2026-vor-scadea-semnificativ-si-vor-fi-acordate-doar-pe-durata-cursurilor-noile-reguli-afecteaza-studentii-de-la-buget-si-cei-la-taxa-proiect-960783/
4. Mattei, C. E. (2022). The Capital Order: How Economists Invented Austerity and Paved the Way to Fascism. University of Chicago Press.
5. Pop, M. (2026, februarie 6). Premierul Bolojan ignoră „în mod consecvent una dintre comunitățile asupra cărora au fost luate măsuri drastice de austeritate” – studenții, acuză Alianța organizațiilor studențești / ANOSR cere reducerea la transport feroviar pentru studenți pe toate bursele și „operaționalizarea” fondurilor europene pentru burse. Edupedu.ro. https://www.edupedu.ro/premierul-bolojan-ignora-in-mod-consecvent-una-dintre-comunitatile-asupra-carora-au-fost-luate-masuri-drastice-de-austeritate-studentii-acuza-alianta-organizatiilor-studentesti/
6. Redacția Fiscalitatea. (2025, aprilie 7). Masuri fiscale 2025-2026. Lista COMPLETA a masurilor de austeritate. https://www.fiscalitatea.ro/masuri-fiscale-2025-2026-lista-completa-a-masurilor-de-austeritate-24269/
7. Stochița, R. (2025, mai 16). 33% din TVA se pierde: Ce ne costă necolectarea și cum putem recupera. https://www.avocatnet.ro/articol_69546/33-din-TVA-se-pierde-Ce-ne-cost%C4%83-necolectarea-%C8%99i-cum-putem-recupera.html
8. Tet, A. (2026, martie 4). Mai puțini bani pentru școli în 2026. Bugetul Educației scade și rămâne sub jumătate din cât cere legea. Libertatea. https://www.libertatea.ro/educatie/buget-educatie-cercetare-scade-2026-57-miliarde-lei-2-8-pib-5647869