Text de Alexandra Cenușe și Georgiana Sîrbu
Ilustrații de Georgiana Sîrbu

„Îmi aduc aminte prima dată când am avut un atac de panică. Parcă a fost ieri. Tata era de vreo oră în oraș și știam că asta înseamnă că va veni beat. Inima părea că vrea să își ia zborul, bătăile ei semănau mai mult cu niște elice de elicopter. Instant, m-am gândit că fac infarct. Pieptul mi se ridica și cobora rapid, odată cu respirațiile tăiate. Nu știam cum să reacționez și sentimentul unui pericol iminent devenea tot mai puternic. Până când, copleșită de el, am rămas ore întregi în pat, sprijinită între perne și îmbrățișând pătura de pe pat, parcă paralizată în acea poziție. 

Nu am știut ce să fac, așa că am lăsat valul de panică să treacă peste mine. Când totul s-a terminat, eram amețită și obosită, de parcă tocmai ce ieșisem din adâncurile unui ocean violent.”

Alexandra Cenușe, 18 ani

Conform psihoterapeutului Ali Mattu, anxietatea este cea mai frecvent întâlnită afecțiune psihică din lume, iar un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății din 2015, arată că aproximativ 14% din populația europeană suferă de aceasta. 

Anxietatea este un termen des folosit în ultima perioadă, dar nu întotdeauna cu sensul corect. Nu orice stare de frică sau neliniște este anxietate. Anxietatea se referă la o stare de tulburare interioară cauzată de frica unui eveniment care nu s-a întâmplat încă (un examen de care ți-e teamă, ideea că o să te bâlbâi la prezentarea unui eseu și colegii vor râde de tine etc).

Institutul Național pentru Sănătate Mintală din Statele Unite ale Americii identifică 5 tipuri de anxietate.

Anxietatea – starea de panică – generalizată

Dacă ai în mod constant o stare de anxietate și/sau panică pe o perioadă de cel puțin 6 luni, s-ar putea să ai anxietate generalizată. Pe lângă simptomele caracteristice stării de anxietate și atacului de panică, s-ar putea să resimți și oboseală excesivă, combinată cu un somn neliniștit, dificultate în concentrare și gândire. Pe lângă cele de mai sus, îngrijorarea în legătură cu lucruri mărunte și cotidiene îți va ocupa mare parte a timpului.

Anxietatea obsesiv-compulsivă

Denumită specific și OCD (Obsessive-Compulsive Disorder), se caracterizează prin gânduri nedorite ce apar în mod constant (obsesii) și/sau acțiuni repetitive (compulsii). Comportamentele repetitive precum spălatul pe mâini, făcutul curățeniei, privitul la ceas, număratul etc. sunt realizate cu speranța că vor preveni îndeplinirea gândurilor negative ce apar în mod obsesiv sau le vor face să dispară complet. În realitate, confortul psihic este asigurat pe o scurtă perioadă de timp, până ce obsesiile reapar.

Un exemplu de anxietate obsesiv compulsivă este ipohondria. Ipohondria se manifestă prin neliniște, teamă în ceea ce privește starea de sănătate și provoacă îngrijorări cu privire la moarte. În realitate, persoana este complet sănătoasă.

Atacul de panică

Atunci când ai un atac de panică poți experimenta senzații puternice de teamă subită, dar și senzații fizice precum: dureri în piept, palpitații, furnicături și amorțeli, hiperventilație (accelerarea ritmului respirator într-o perioadă scurtă de timp, ca și când ai fi alergat) și greutate la respirat, amețeală sau dureri abdominale. Majoritatea atacurilor de panică durează între 5 și 20 de minute, dar unele persoane experimentează atacuri de panică de până la o oră.

Stresul post-traumatic

Stresul post-traumatic este un tip de anxietate ce poate apărea în urma unor evenimente ce au un impact negativ puternic asupra noastră, precum: accidente care ne-au pus viața în pericol, dezastre naturale, abuzuri fizice, psihice sau sexuale etc. Atunci când te confrunți cu un episod de stres post-traumatic ești transportat în momentul în care a apărut trauma. Drept urmare, retrăiești aceleași sentimente, emoții, chiar și unele senzații fizice.

Anxietatea socială

Anxietatea socială reprezintă grija, teama persistentă față de situațiile sociale din viața de zi cu zi, frica de a nu fi criticat și judecat. Aceasta se poate limita la câteva simple activități precum vorbitul în public, dar poate evolua până la apariția stării de panică aproape în oricare context social: la mall, la școală etc. 

Cum apare anxietatea?

Genetic

Dacă unul dintre părinți are sau a avut o formă de anxietate la un moment dat de-a lungul existenței sale, există șanse ca și tu să experimentezi astfel de stări (Psychiatry and Neuroscience, 2015). De asemenea, femeile prezintă un risc de două ori mai mare decât bărbații de a suferi de tulburări de anxietate (Dialogues in Clinical Neuroscience, 2016).

Pe baza substanțelor din creier 

Este demonstrat științific faptul că o cantitate mai mică de serotonină și/sau dopamină din creier conduce la apariția anxietății individului. Serotonina și dopamina sunt hormoni secretați în momentul în care avem o stare de bine, de fericire (JAMA Psychiatry, 2017)

Experiențele din trecut

Experimentul Little Albert din 1920 arată cum funcționează fricile și cum experiențele trecute le pot condiționa Ele ne fac să asociem lucruri inofensive cu ceva cu potențial periculos, prin exagerare. Experimentul presupunea ca de fiecare dată când bebelușul Albert era expus unui șobolan alb, cercetătorii făceau un sunet oribil, puternic, lovind o bară de oțel cu un ciocan. Astfel, prin asociere, Albert a început să se teamă nu doar de șobolani albi, ci și de alte lucruri precum iepuri, haine de blană sau chiar o mască de Moș Crăciun. 

Social Media

Adolescenții care petrec mai mult timp în fața ecranului au șanse mai mari să fie diagnosticați cu anxietate (Preventive Medicine Reports, 2019). Acest lucru se datorează faptului că atunci când petrecem mai mult timp pe social media ne simțim mai izolați și ne comparăm cu idealuri greu de atins. Astfel, stările de anxietate se intensifică (American Journal of Preventive Medicine, 2017).

Simptomele atacului de panică

Motivele atacului de panică sunt diverse de la persoană la persoană. Cu toate acestea, simptomele sunt, în mare parte, comune. 

Spre exemplu, poți avea senzația că un pericol iminent va urma, că pierzi controlul situației, ba chiar să te temi la gândul că vei muri în curând. La acestea se adaugă transpirații, tremor, furnicături, respirație îngreunată, creșterea ritmului bătăilor inimii și durere în piept.

Senzația de leșin, amețeala și durerile de cap se numără de asemenea printre simptomele pe care le-am putea avea în timpul atacului de panică.

Unele persoane pot experimenta chiar senzația că se detașează de realitate, urmată de amorțeala corpului (în special a membrelor).

Diferența dintre atacul de panică și infarct

Atacul de panică și infarctul au câteva simptome asemănătoare, ceea ce uneori, aflați în starea de panică, ne determină să ne gândim la ce e mai rău. Ritmul accelerat al inimii nu trebuie să te sperie. Iar ca să le poți diferenția mai ușor, ai o mică ilustrație care să te ajute în acest sens.

De reținut este faptul că infarcturile nu sunt comune în rândul adolescenților. Dacă știi că esți complet sănătoasă, palpitațiile și durerea în piept nu ar trebui să reprezinte pentru tine un motiv de îngrijorare. Pulsul nostru este influențat de numeroși factori precum emoții, stres sau un film palpitant. Amintește-ți de câte ori ai fost emoționată și cum de fiecare dată totul a fost bine. De asemenea, medicii cardiologi confirmă faptul că adolescenții sunt complet în siguranță până la 220 de bătăi ale inimii pe minut, deci nu te concentra obsesiv pe măsurarea pulsului.

Când e momentul să mergem la terapeut?

Este momentul să mergi la terapie oricând simți tu nevoia să faci asta. A alege să faci asta nu reprezintă decât un proces mai amănunțit prin care reușești să te cunoști pe tine însăți. Primești ajutor, crești și reușești să gestionezi problemele pe care le ai tu cu tine, dar și cu cei din jur.

Cu toate astea, dacă anxietatea sau atacurile de panică sunt frecvente și încep să îți pună piedici în viața de zi cu zi, ar fi cazul să discuți cu un specialist despre asta. Dacă ai mereu probleme cu concentrarea, te simți iritată, suferi de insomnii, te simți de parcă nu ai stare și trebuie să te miști constant sau nu mai poți să ieși din casă din cauza anxietății, performanța la școală a început să îți scadă pentru că ești copleșită de panică la fiecare test, teză sau prezentare de proiect, trebuie neapărat să te duci la cabinetul psihologului.

Acest lucru poate părea înfricoșător, dar nu ai de ce să te temi. Psihologul o să îți pună câteva întrebări despre simptomele pe care le ai, frecvența acestora și de când le experimentezi. După care, probabil, îți va recomanda să faci terapie. Sunt multe forme de terapie și este posibil să treci prin mai multe metode, poate chiar să schimbi câțiva terapeuți până vei găsi unul cu care să te înțelegi și care să aplice metoda potrivită pentru tine. Dar, cu multă răbdare, vei ajunge să treci peste toate acele stări.

Apariția stărilor de panică, a anxietății sub diferite forme poate fi un semn din partea corpului sau a minții tale că trebuie să îți acorzi mai mult timp și atenție. Analizează ce te deranjează și ocupă-te de liniștea ta interioară. 

Ia o pauză de la social media, fii blândă cu tine și amintește-ți că anxietatea nu te controlează pe tine, ci tu pe ea.